În fiecare zi, judecătoarea federală Maritza Braswell, din Colorado, analizează mormane de documente redactate de persoane fără avocat. Mulți nu își permit un avocat, alții au cazuri prea slabe sau prea mici pentru a interesa un profesionist. Ea citește cu atenție fiecare text, conștientă de cât de descurajant este sistemul juridic pentru cei care se reprezintă singuri. Însă de câțiva ani, un nou fenomen complică situația: documentele sunt din ce în ce mai bine scrise, dar suspect de asemănătoare ca structură și ton – semn că au fost generate de inteligența artificială.
Procesele fără avocat, amplificate de AI
Pro se litigants – persoanele care își susțin singure cauza – au existat dintotdeauna, dar AI a schimbat regulile jocului. Chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Claude sunt folosiți pentru a produce memorii, plângeri și cereri. Rezultatul: documente coerente, dar adesea pline de citate inexacte, referințe false sau argumente irelevante. Judecătorii pierd timp verificând dacă un text este original sau creat de o mașină, iar sistemul judiciar, deja suprasolicitat, se confruntă cu un val de hârtii care încalcă regulile de procedură.
Instanțele caută soluții de filtrare
Pentru a face față, unele curți încep să utilizeze instrumente software care detectează texte generate de AI, analizând tipare statistice sau semne lingvistice. Alte tribunale au emis ordine prin care solicită avocaților să declare dacă au folosit AI în redactarea documentelor. În cazul persoanelor fizice, este mai greu de aplicat, pentru că mulți nu știu nici măcar că folosesc AI – percep chatbotul ca pe un simplu ajutor de scriere.
Riscuri pentru justiție și precedent legal
Problema nu este doar de volum. Documentele generate de AI pot introduce erori care să ducă la decizii greșite. Un citat inventat poate convinge un judecător, dacă nu este verificat. În SUA, au existat deja cazuri celebre de avocați care au prezentat jurisprudență falsă creată de AI, atrăgând sancțiuni. Pentru justiția din România, unde digitalizarea este încă în fază incipientă, lecția este clară: fără reguli explicite și fără instrumente de detectare, instanțele riscă să fie copleșite de documente care par autentice, dar nu sunt.
Concluzie și recomandări
Fenomenul nu va dispărea – dimpotrivă, AI va deveni mai accesibil și mai convingător. Instanțele trebuie să se pregătească: să formeze judecătorii și grefierii în identificarea conținutului generat de AI, să adopte reguli procedurale noi și să investească în software de verificare. Pentru justițiabilii români, un sfat practic: dacă folosiți AI pentru a redacta acte juridice, verificați temeinic fiecare afirmație, altfel riscați să vă îngreunați propria cauză.